Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov

          Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor? 


Cuvinte cheie: piramide, Şona, guruieţe, movile, tumuli,

           I. INTRODUCERE.
           Demersul cercetǎrii piramidelor de pǎmânt de la Şona a pornit dintr-o necesitate fireascǎ. Formaţiunile acestea, prin aura lor misterioasǎ, atrag numeroşi curioşi, dar şi cercetǎtori amatori. Iar dacǎ un fenomen / o formaţiune / o unitate geograficǎ reuşeşte sǎ canalizeze atât de mult interes, dacǎ se pun atât de multe întrebǎri, rǎmâne de datoria geografului sǎ intervinǎ, sǎ-şi aplice cunoştiinţele şi logica, în încercarea de a emite un punct de vedere solid şi bine argumentat.
          Aşadar, scopul acestui articol se axeazǎ pe latura cauzal-explicativǎ a misterului “piramidelor de pǎmânt de la Şona”, prin aplicarea unei metodologii de cercetare specific geografice: analiza bazelor cartografice (ortofotoplanuri, harta geologicǎ, harta topograficǎ, harta solurilor, modelul numeric altimetric al terenului) şi întǎrirea lor cu observaţii de teren de naturǎ pedo-geologicǎ şi morfologicǎ (formǎ, dispunere, activitate geomorfologicǎ etc). Pentru o manipulare mai eficientǎ a datelor, s-a recurs la utilizarea sistemelor informaţionale geografice (SIG/ GIS). Pentru întǎrirea explicaţiilor text au fost utilizate metoda blocdiagramei şi a schiţelor geografice.

          II. AŞEZARE GEOGRAFICǍ. DESCRIERE. LEGENDE.
          Complexul Piramidelor se aflǎ în judeţul Braşov, pe partea terminalǎ a Podişului Hârtibaciului în Depresiunea Fǎgǎraşului, pe dreapta Oltului la o distanţǎ de 600 m de cursul acestuia. Se desfǎşoarǎ pe versantul sudic al Dealului Şesului, cu deschidere panoramicǎ spre Ţara Fǎgǎraşului.
          Coordonate geografice: 45˚51’19’’ lat. N; 25˚04’00’’ long. E.
          Localitǎţi – reper: La 5 km Est de municipiul Fǎgǎraş se aflǎ satul Şona (care aparţine de comuna Mândra). La o distanţǎ de 800 m de perimetrul construit al satului Şona, în direcţia Est-Nord-Est, se aflǎ Complexul Piramidelor (fig.1).
 Fig.1. Complexul Piramidelor de la Şona, Aşezare geograficǎ şi cǎi de acces. 

          Complexul de la Şona este compus din mai multe unitǎţi (fig.2):
 Fig.2. Complexul Piramidelor de la Şona, Componenţǎ şi cadru natural. 

          1. Guruieţele. Sunt 8 movile de formǎ conicǎ – alungitǎ, cu vârfuri rotunjite. Cel puţin la suprafaţǎ au în componenţǎ argilǎ şi sol luto-argilos, acoperite cu înveliş erbaceu. Nu sunt utilizate antropic în niciun mod. Au fost executate sǎpǎturi de micǎ adâncime, acoperite ulterior natural. Pe terenul adiacent existǎ parcele agricole, activitate fǎrǎ influenţǎ asupra movilelor. Privite doar din anumite unghiuri atrag atenţia prin forma lor cel puţin ciudatǎ, ce le-a adus renumele de “Piramide de pǎmânt” (fig.3). De asemenea, prezintǎ dispunere relativ regulatǎ.
Fig.3. Mergând la guruieţe dinspre Şona… 

          Primele patru dintre acestea (G1, G2, G3, G4) se desfǎşoarǎ pe un aliniament Vest – Est (fig.4, fig.5c). Axa lor mare este orientatǎ în lungul acestuia. Sunt cele mai înalte (8 - 10 m), iar cele mai impunǎtoare dintre ele sunt G2 şi G3. (fig.4, fig.5). G2, G3 şi G4 sunt conectate prin şei cu înǎlţimi de 2-4 m faţǎ de suprafaţa adiacentǎ (fig.5d).
 Fig.4. Primele trei movile şi satul Şona în plan îndepǎrtat. Vedere de pe Dealul Şesului. 

 

Fig.5. Movilele aliniamentului nordic fotografiate din unghiuri diferite (a - de pe G4; b - de pe G2; c - de la baza dealului Şesului; d - de pe G5). 

          La Sud de acest aliniament se desfǎşoarǎ un al doilea grup de guruieţe (G5, G6, G7, G8). Regularitatea dispunerii lor este mai puţin evidentǎ decât în cazul primelor patru. Dar şi acestea pot fi unite printr-o linie Vest – Est. Spre deosebire însǎ de primele patru, axele lor mari cad oblic pe aliniament. G5 ş G6 sunt conectate printr-o şa foarte înaltǎ (fig.6 stânga). G7 şi mai ales G8 sunt izolate (fig.6 dreapta). Înǎlţimile celor patru guruieţe sudice sunt mai mici (5 – 9 m). Poziţia lor inferioarǎ pe versant amplificǎ aspectul impunǎtor al movilelor nordice.
 
 Fig.6. Movilele grupului sudic (G5…G8) fotografiate de pe G2. Se observǎ forma lor alungitǎ. 

          2. Valurile de pǎmânt. Sunt 5 movile alungite, de 1-3 m înǎlţime, situate la exteriorul guruieţelor, în partea frontalǎ sudicǎ (V1, V2) (fig.7) şi la baza sectorului de versant abrupt la Nord (V3, V4, V5) (fig.8). Asemǎnarea acestora cu guruieţele este firavǎ. Dar importanţa lor nu poate fi neglijatǎ.
 Fig.7. Valurile de pǎmânt (V1, V2) din faţa lui G7. 
  
Fig.8. Valurile de pǎmânt din Nord (V3, V4, V5), de la baza versantului abrupt (cu aspect de “zid de apǎrare”). Fotografiate de pe G2. 

          3. Versantul abrupt cu aspect de “Zid de apǎrare” (fig.8, fig.9). Versantul Nordic al Dealului Şesului coboarǎ lin în valea Carpenului. În schimb, versantul sǎu sudic prezintǎ la partea superioarǎ un sector abrupt şi alungit, care dominǎ peisajul guruieţelor, putând fi astfel uşor comparat cu un zid de apǎrare. Are înǎlţimi de ~15 m.
Fig.9. Complexul Piramidelor de la Şona. Reprezentare schematicǎ. (G1…G8 – Guruieţele cu aspect de piramide / tumuli; V1…V5 – Valuri de pǎmânt). 

          Nivelul de cunoaştere a piramidelor de pǎmânt se aflǎ la stadiul legendelor şi al presupunerilor. Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase, iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV. Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este utilizatǎ de jurnalişti (1,2,3), de turişti ori de cercetǎtorii de ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior, denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea. Am utilizat-o şi noi deoarece este înrǎdǎcinatǎ în memoria cititorilor. Însǎ, termenul corect pentru a desemna formaţiunile respective este “guruieţe”, dupǎ cum le spun sǎtenii din Şona(4).
          Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a scuipat pǎmânt, creând movilele care se observǎ astǎzi(5). O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.”(6).
          Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.(7).
          Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc. Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile, denumite tumuli.(8).
          O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice (9).
          Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?

          NOTE
1 “Realitatea TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
2 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
3 Dan Gheorghe, 2008, accesat pe 14.07.2011
4 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
5 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
6 “Realitatea.TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
7 Sebastian Dan, “Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
8 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
9 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011

          BIBLIOGRAFIA la sfârşitul pǎrţii a II-a

          Va urma!
          Continuarea şi dezlegarea misterului (adicǎ partea a II-a) miercuri, 17.08.2011 la ora 12.00, pe Geografilia :) Vǎ aştept!
P.S. Partea a II-a aici
Autor: Ionuţ Tudose 
Data: 16.08.2011

25 de comentarii:

  1. Excelent articol! Mă bucur pentru revenirea pe blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-a placut legenda cu uriasii, poate chiar asa a fost :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Uriasii apar in majoritatea legendelor romanesti. Foarte tare. ar trebui sa ne puna pe ganduri ;))

    RăspundețiȘtergere
  4. si in judetul Braila sunt cateva movile, fara sa aibe aspectul piramidal al celor din Sona. In Bulgaria acum cativa ani s-a declansat o adevarata nebunie cand s-au gasit adevarate comori in cateva movile asemanatoare...

    RăspundețiȘtergere
  5. eu cred ca vreti sa va luati teza de doctorat cu movilele de la Sona :)) Mai rar articole asa de bine documentate :D

    RăspundețiȘtergere
  6. Excelent!
    Ionut, te felicit! Buna treaba ai facut!

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc :D Manu, documentarea nu e completa, dar pentru blog cred ca e f bine.

    RăspundețiȘtergere
  8. Deosebit articolul, l-am citit din interes dar si din placere, e foarte bine pus la punct. daca legendele noastre pomenesc de aceste movile, daca e ceva sub ele ar trebui sa aibe o vechime considerabila.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Au o vechime mult mai mare , cred... 5000 de ani ar fi cea mai mare varsta a unor movile descoperite in Dobrogea, dar se poate ca acestea sa aiba 1200 ani :D

      Ștergere
  9. Am incercat saptamana trecuta sa ajung acolo, fiind in trecere prin Fagaras am vizitat muzeul cetatii si am pornit apoi spre movile, am pierdut 2 ore din concediul si asa prea scurt degeaba si nici n-am reusit sa ajung pana la ele, drumul este groaznic cu masina iar de mers pe jos e prea mult, nu se merita DELOC.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi pare rau. Harta pe care am pus-o in prezentare aici are si scara, ar fi fost mai bine sa va orientati dinainte cat aveti de mers!

      Ștergere
    2. Ba da, merita! Locul este deosebit, si ma scuzati ca va contrazic , dar mie nu mi-a luat mai mult de 15 minute cand am mers acolo cu masina. A fost o aventura minunata am vazut si caprioare. A fot uluitor, privelistea era surprinzatoare, din pacate dupa ce am cutreierat tot locul, asta luandu-mi cam o ora cred , am vrut sa mai raman, a inceput sa bata vantul, nu foarte tare, dar am hotarat ca mi-a ajuns :)) Cum am spus este superb!

      Ștergere
  10. desi drumul pare inospitalier,cel putin la iesirea din Fagaras,mai ales pasajul prin tiganie,treptat devine accesibil culminind cu drumul asfaltat ce strabate satul...distanta Fagaras-Sona este 7km ,drumul urmarind in totalitate cursul Oltului...peisajul este fantastic...merita sa ajungeti la aceste GURUIETE..la poalele acestora este un platou numai bun pentru campare Oltul fiind in vecinatate...loc fantastic pentru ciclo turism ,rafting,pescuit,trasee predestinate pentru enduro etc...

    RăspundețiȘtergere
  11. Am citit si partea a II-a si, sincera sa fiu toata aceasta analiza a lor este excelenta. Totul este demonstrat si nici macar o particica nu este uitata. Un studiu facut in Dobrogea arata ca acolo sunt peste 200 de movile ca acestea, aparute acum 5000 de ani. Dar ei au o alta teorie si aceea ca ele sunt defapt niste morminte, acest lucru fiind dovedit deoarece s-au gasit acolo resturi umane. Termenul de grui intr-adevar nu exista in dex , dar are ca sinonim cuvantul mavila, insemnand pisc sau coasta de deal, dar termenul de tumul se refera la altceva, si anume faptul ca :Tumulul este o movilă de pământ ridicată în scop funerar.Avand in vedere faptul ca aceste movile sunt identice, nimic nu ne impiedica sa spunem ca sunt tumuli si movilele noastre de la Sona, pentru ca aceasta teorie ar raspunde la unele intrebari ,la care partea geografica nu ar putea-o face. Astfel raspunsul exista, daca nu este clar in totalitate, macar pe jumatate. Teoria tumulilor este continuata de cea a movilelor. Adica aceste ridicaturi cu adevarat sunt morminte stravechi si pana in ziua de astazi au actionat asupra lor agenti externi de modelare si alunecarile masive de versant. Totul are un raspuns atunci cand cercetezi!

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu, nu.. sunt 8 :)).. a 8 -a este mai mica :)) si avand in vedere ca este mai mica, si sunt si valuri de pamant rezulta ca sunt naturale :D

    RăspundețiȘtergere
  13. Mica intrebare... Unde este acel " versant abrupt"... pe care eu nu il vad in poze??...

    RăspundețiȘtergere
  14. In fig.8 stanga este pozat din fata. E vorba de dealul din spatele copacelului si al lui v5. Nu te astepta sa fie vreo stancarie ca in Carpati - perete vertical. E un versant foarte inclinat, inierbat, greu de urcat daca iarba e umeda. Nu se distinge bine in poze.

    RăspundețiȘtergere
  15. Frumos articolul, bravo!
    Acuma vezi ca Daniel Roxin, scriitorul ezoteric pasionat de protochronism ce crede ca din daci s-au tras popoarele Europei, a mai scos un film, ce il gasesti pe youtube sub numele "Tracii, Istorie Ascunsa - HD 2013". De dai la 14:55 incepe sa abereze ca acele guruiete is de fapt tumuli tracici, iar in Romania se afla vreo 5000!
    Pseudo-stiinta e la moda intre inculti

    RăspundețiȘtergere
  16. Exista mai la nord de Sona ,la n-v de Felmer inca 3 asemenea formatiuni numite de localnici gurguie ,merita vazute !

    RăspundețiȘtergere
  17. www.mamicamea.ro30.04.2014, 23:24

    De ce nu a sapat nimeni acolo sa vada ce este in acele movile, ce fac arheologii si geologii nostri?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Au sapat si nu s-a gasit nimic. Au sapat si hotii, si aventurierii...

      Ștergere
  18. Mai sunt si la vreo 5 km est in zona satului Halmeag. De altfel se pare ca numele satului vine de la halmok , movile.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am mai auzit. Din p[cate nu am ajuns ;i pe acolo.

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...